- feregeá
- s. f., art. feregeáua, g.-d. art. feregélei; pl. feregéle
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
feregea — FEREGEÁ, feregele, s.f. 1. Manta ori pelerină din stofă fină şi subţire sau din mătase, purtată odinioară de boieri sau de soţiile lor peste îmbrăcămintea obişnuită. 2. Văl cu care femeile musulmane îşi acoperă faţa. – Din tc. ferāce. Trimis de… … Dicționar Român
hobot — HÓBOT, hobote, s.n. (reg.) Basma purtată de mireasă; văl de mireasă. – Din sl. hobotŭ. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HÓBOT s. v. cruce, feregea, văl, voal. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime hóbot s. n … Dicționar Român
sfirigea — sfirigeá, sfirigéle, s.f. (înv.) manta ori pelerină din stofă fină şi subţire sau din mătase, purtată odinioară de boieri sau de soţiile lor peste îmbrăcămintea obişnuită; feregea. Trimis de blaurb, 11.12.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
trichomanes — STRÁŞNIC s. (bot.; Asplenium trichomanes) (reg.) feregea, fericuţă, pocitoc, teişor, acul pământului, dorul Maicei Preceste, ferigă măruntă, părul doamnei, părul Maicii Domnului. Trimis de siveco, 07.04.2008. Sursa: Sinonime … Dicționar Român